Romfilatelia marchează relațiile cordiale dintre România și Franța, țară care ne-a sprijinit în toate momentele importante ale istoriei, prin emisiunea comună de mărci poștale Generalul Berthelot, pe frontul românesc. Emisiunea este alcătuită din două timbre, câte unul pentru fiecare țară. Pe timbrul României, cu valoarea nominală de 5 lei, este reprodusă o fotografie de front, în care generalul Berthelot decorează un grup de ofițeri români, la Onești. Pe timbrul Franței, cu valoarea nominală de 8,50 lei, este ilustrat un portret al lui Henri Mathias Berthelot, având pe fundal schița conacului din jud. Hunedoara care a aparținut generalului. Emisiunea filatelică dedicată generalului Berthelot deschide Sezonul cultural România-Franța (27 noiembrie 2018 – 14 iulie 2019).
Generalul Henri Mathias Berthelot s-a născut la 7 decembrie 1861, în localitatea franceză Feurs. A urmat exemplar etapele carierei ostășești, fiind absolvent al Școlii Militare de la Saint-Cyr (1883) și al Școlii Superioare de Război din Paris (1890). Berthelot a făcut stagiul de pregătire militară în Algeria (1883), unde a activat ca ofițer subaltern. S-a perfecționat în arta războiului în teatrele de operațiuni din Vietnam, unde a participat la campaniile pentru cucerirea Tonkinului (1883-1885). După ce s-a întors în Franța, a ocupat funcții pe lângă Marele Stat Major. În preajma izbucnirii Primului Război Mondial s-a ocupat de trasarea planului de operații cu care Franța s-a angajat în conflagrație, alături de mareșalul Joseph Joffre. Generalul Berthelot a luptat pentru apărarea frontierelor nordice ale Franței, în bătăliile de la Marna 1, Verdun etc.
Relațiile cordiale dintre Henri Mathias Berthelot și România au început în 1916, când a fost numit șef al Misiunii Militare Franceze. Corpul expediționar avea ca obiectiv să refacă armata română, înfrântă și cu moralul căzut după campania din vara și toamna anului 1916. Generalul, împreună cu 1.500 soldați francezi, a ajuns în România în octombrie 1916. Traseul a fost anevoios, misiunea militară fiind nevoită să ajungă în Moldova, prin Rusia. În marșul său, generalul Berthelot s-a întâlnit cu țarul Nicolae al II-lea, care i-a spus că era dispus să sacrifice teritoriul României, în războiul cu germanii.
Odată ajuns la Iași, Henri Mathias Berthelot a început reorganizarea armatei române, fiind acceptat de regele Ferdinand I ca principal sfătuitor. Generalul a avut o relație excelentă cu Familia Regală, o prietenie care va ajuta România și după război, în timpul negocierilor de pace.
În primele luni la Iași, generalul Berthelot a studiat situația frontului. Instruirea efectivă a armatei române a început în ianuarie 1917, iar dăruirea manifestată i-a îmbărbătat pe ofițerii și soldații români. Ostașii țărani îl priveau cu simpatie, alintându-l „gheneralul Burtălău”, deoarece le era imposibil să pronunțe numele francezului.
Henri Mathias Berthelot s-a ocupat personal de instalarea legăturilor telefonice între punctele de comandă și unitățile de pe front, rețea care lipsea României când a intrat în război. Au fost organizate două armate române, cu câte 400.000 de oameni, care au fost intercalate cu armatele rusești. Într-un raport trimis superiorilor din Franța, generalul Berthelot aprecia că: „Soldatul este bun, foarte puternic, foarte rezistent, mărșăluitor, nu se plânge niciodată. Românului nu îi este frică de gloanțe. Atacă plin de vitejie în pofida mitralierelor și salvei de focuri a inamicului, cât despre ofițeri, cu câteva excepții, au dat dovadă de curaj și devotament, mai ales ofițerii militari”.
Drept recunoștință pentru eforturile sale, Parlamentul l-a desemnat pe generalul Berthelot, în data de 21 mai 1917, drept „cetățean de onoare al României”. Contribuția sa la refacerea armatei române s-a observat cu ocazia glorioaselor bătălii de la Mărăști, Mărășești și Oituz, din vara anului 1917. Revoluția bolșevică din Rusia a schimbat însă situația frontului, iar România a fost nevoită să negocieze pacea cu Puterile Centrale. Generalul Berthelot a părăsit Iașul în martie 1918.
În Franța a participat la bătăliile de la Marna 2, din iulie 1918, iar în toamnă a fost trimis în Balcani. A condus un marș triumfal, pornit de la Salonic și până la București, prin care generalul a eliberat regiunea de rămășițele armatelor Puterilor Centrale. La 1 decembrie 1918, Henri Mathias Berthelot a intrat în București împreună cu Familia Regală, într-un gest simbolic care consacra victoria României în Primul Război Mondial.
Generalul Berthelot le-a fost alături Regelui Ferdinand și Reginei Maria la Încoronarea de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922. Tot în octombrie 1922, printr-un gest de recunoștință, Parlamentul i-a oferit generalului un conac și un teren agricol în localitatea Fărcădinul de Jos, jud. Hunedoara. În anul următor, localitatea și-a schimbat denumirea, până astăzi, în comuna General Berthelot. Academia Română a recunoscut, de asemenea, contribuția lui Henri Mathias Berthelot la făurirea României Mari, generalul fiind ales membru de onoare, la data de 5 iunie 1926.
Generalul Berthelot a murit la Paris, la 28 ianuarie 1931. Prin testament a lăsat Academiei Române domeniul din jud. Hunedoara, împreună cu depozitele din băncile românești. Banii trebuiau folosiți „fie pentru studii și cercetări într-o universitate franceză, fie pentru cheltuieli de întreținere pentru completarea studiilor într-o mare școală franceză, civilă sau militară”.
M.S.
Noutăţi filatelice – Emisiune comună România – Franţa: Generalul Berthelot, pe frontul românesc
